Sa umpli partea goala a paharului

E asa de interesant cum noi vedem mereu partea rea a lucrurilor. Vedem partea care nu ne convine prima data, si apoi, dupa ce ne-am plans destul, poate (dar numai poate), ne facem timp sa vedem si partea buna. Si sti ce-i si mai interesant? Ca de multe ori partea buna aduce si solutia, portita de scapare pe care o evitam de asa multe ori din cauza unui lucru asa de copilaresc - lamentarea. Si acuma te gandesti " da bine nooo...da ce poate sa mai fie bine cand totu`i asa de rau?" sau si mai si : "nu poate fi nimic mai rau decat asta". Ei bine, daca gandesti asa, s-ar putea sa ai o surpriza : mereu poate fi mai rau decat e, si de cele mai multe ori acel " mai rau" e cauzat chiar de noi. Azi urma sa fie cea mai grea zi din istoria liceului; cel putin asa vedeam eu si colegii mei ziua de azi. "Ne vedem maine, si apoi... daca vom mai putea" , imi zicea o colega. Acum imi vine sa rad. Dar ieri, cand mi-a zis asta, o credeam destul de tare :)) .
Si ghici? Azi am mers la scoala. Ma gandeam ca o sa rezist numai pentru ca pana la urma se va si termina. Daaar, nici vorba de cea mai grea zi! Pentru prima data in istoria liceului meu (adica de cand is si eu acolo) am reusit sa dau un test la fizica de care sa nu-mi fie rusine:)) Si o sa iau 10! ( acuma ma dau mare:)) ) . Si tot asa. Nimic nu o mers cum credeam ca va merge.
Asa ca...toate zilele de suparare si agitatie de dinainte...au fost...pentru nimic. Nu zic ca e ok sa nu-ti pese, doar atat : sa nu-ti pese mai mult de cat e necesar:) Si atunci...poate (dar un poate mai probabil) vei vedea si partea plina a paharului, acea portita de care vorbeam.