Cat de rau poate sa ajunga cineva? Cat de rau poate sa o duca? Cate rele i se pot intampla? Cata rabdare mai are sa sufere? Cati prieteni mai poate sa tot schimbe? Cate critici mai poate indura? Cate esecuri il mai pot zdrobi? Cat de mult e prea mult ca sa fie numit suportabil?
Ma gandeam la asta azi. Uneori ajungi in punctele tale cele mai slabe, in gropile cele mai adanci, acolo unde nu-ti pasa de nimic, pentru ca nimicul tau nu mai are ce sa piarda prea mult. Si stai acolo si plangi. Si esti sigur ca mai rau nu poate fi. Dar sti ceva? Oricat de rau e, poate fi mult mai rau. Dar mai e ceve : oricat de rau e, poate fi bine. Si cred ca raspunsul la toate intrebarile de mai sus ar fi: Cat de rau poate sa ajunga cineva? Atat cat isi permite. Cat de rau poate sa o duca? Atat cat isi da voie. Cate rele i se pot intampla? Multe. Cata rabdare mai are sa sufere? O infinitate, si cand s-ar termina ar mai gasi inca ceva. Cati prieteni mai poate sa tot schimbe? E un Prieten care nu se schimba niciodata. Cate critici mai poate indura? Atatea pana cand face ceva ca acestea sa nu mai aiba motive. Cate esecuri il mai pot zdrobi? E mai zdrobitor sa nu-ti asumi riscul si sa pierzi, decat sa lupti mai intai. Cat de mult e prea mult ca sa fie numit suportabil? Orice e suportabil - timpul stabileste insa 'cat de mult' e nevoie.
Asa ca... esti in groapa pana iei o decizie sa iesi de acolo. Pana pui in aplicare si te opresti sa plangi ca esti acolo. Oricine poate sa cada in gropi, pentru ca gropile sunt peste tot, dar poti alege daca ramai acolo, sau nu.
Era o data un ateu care a cazut intr-o prapastie. Si a strigat dupa ajutor,iar dupa o vreme cineva i-a raspuns.
- Cine esti? a intrebat ateul.
- Dumnezeu.
- Alticineva mai esteee? a raspuns ateul.
Liniste.
Dupa ce s-a mai gandit, ateul a strigat de nou:
- Ok, daca tu esti Dzeu, salveaza-ma de aici!
- Da-ti drumul! a raspuns Dumnzeu.
Ateul nu si-a dat drumul. Nu a avut incredere. A doua zi, a fost gasit mort la 2 metrii de pamant.
Cam asa facem si noi cu gropile noastre.
duminică, 10 ianuarie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu